„Uriaş”. Acesta este cuvântul care îmi vine în minte când mă gândesc la Ultima 6. Acest joc a fost un deschizător de drumuri pentru multe RPG-uri excelente din ziua de azi. Un singur lucru, nu ai nevoie să joci primele 5 Ultima ca să-l poţi juca pe acesta. Sunt sigur că ar face jocul mai bogat, dar nu am observat asta niciodată.
Primul lucru pe care probabil îl vei vedea şi care este foarte original este crearea caracterului. Nu trebuie să generezi numere pentru anumite atribute. În schimb, vei răspunde la nişte întrebări puse de o ţigancă, iar răspunsurile pe care le vei da vor defini ce fel de caracter eşti. Odată ce ai terminat cu asta, vei intra în intro-ul jocului şi după aceea direct în bătălie! Chiar dacă punctele contează de-a lungul jocului, tot tu îţi vei alege drumul aşa că dacă vrei să ajungi magician, îţi iei o carte de vrăji sau dacă vrei să fii un luptător ca şi Conan, eşti liber să foloseşti orice fel de armă.
Acesta a fost probabil cel mai frumos joc din timpul său cu grafică cu 256 de culori şi portrete complete, unice pentru fiecare persoană din joc. Chiar şi vrăjile au efecte frumoase. Jocul este jucat dintr-o perspectivă izometrică care ocupă jumătatea stângă a ecranului, cealaltă jumătate fiind ocupată de inventar, panoul de conversaţie şi butoanele de acţiune. Jocul este pur şi simplu minunat. Poţi interacţiona cu oricine este acolo; poţi muta scaune, cânta la instrumente muzicale, merge cu bărci şi nave şi chiar să călăresti cai pentru a merge mai repede. Atenţia la detaliu este uimitoare şi toate sunt făcute cu o singură mişcare, folosind interfaţa. În joc poţi face cam ce vrei tu. Nu te opreşte nimeni să faci şi să te duci unde vrei tu şi poţi fi orice fel de Avatar doreşti.
Toate NPC-urile din joc au vieţile şi personalităţile lor, lucru care face atmosfera mai bogată. Toţi dorm în timpul nopţii şi lucrează în timpul zilei. Vorbeşti cu ei repetând anumite cuvinte care apar evidenţiate în timpul conversaţiei sau scriind anumite cuvinte ca „Nume (Name)”, „Ocupaţie (Job)” sau „Alăturare (Join)”. Câteodată, unele NPC-uri îţi vor da indicii pentru misiuni. Şi apropo de misiuni, acestea sunt foarte multe. În fiecare oraş vei avea minim un mister de rezolvat sau o ghildă la care să te alături, etc....
Lumea este absolut masivă. Am petrecut ore întregi mergând şi căutând zone ascunse (şi sunt o mulţime!) sau alte lucruri interesante. Aproape fiecare munte are câte o intrare la o temniţă sau două, pline de fiinţe rele ce trebuie exterminate şi aur de cules de pe jos. Să nu mai vorbim de toate obiectele interesante (magice sau normale) care le poţi găsi prin drumul tău. Sunt zone şi în afara temniţelor unde inamicii vor apărea aşa că nu rămâi fără acţiune şi fără obiecte de cules.
O scurtă menţiune despre muzica şi sunetul jocului: Eu aveam doar un PC Speaker când am jucat prima dată jocul, aşa că plăcutul şi fluentul sunet de adlib a fost o surpriză plăcută când am pornit jocul în DosBox. Nu am jucat mult jocul ca să ascult toate cântecele din joc, dar sunt chiar destul de multe şi nu m-a plictisit nici una până acum.
Per total, acest joc nu poate fi ratat de nici un fan al RPG-ului. E unul dintre cele mai bogate RPG-uri până în ziua de azi şi chiar şi grafica a îmbătrânit frumos. Manualul e inclus în arhivă (vei avea nevoie de el pentru a răspunde la întrebările Lordului British la început).
Aventură Plăcută!