Iată-te croindu-ţi drumul prin Munţii Superstition ai Arizonei. Numai o singură idee îţi rămâne fixată în minte: Descoperirea bogăţiilor minei Olandezul Pierdut. Mulţi au fost cei care au mers prin aceste locuri ca şi tine. Din nefericire (fericire?) nimeni nu a reuşit până acum. Tu poate o vei face? Păi ... Aceasta nu o să fie o treabă foarte uşoară.
Lost Dutchman Mine începe în orăşelul "Goldfield", unde găseşti orice ţi-ar trebui pentru a fi un "Bătrân oportunist". Statutul tău este indicat de trei linii: Sănătate, mâncare şi sete. Dacă vei pleca prin expediţii chiar şi pentru o săptămână vei avea nevoie de provizii de la Mercantile. Fă-ţi timp şi alege cu grijă, pentru că nu ai o traistă mare ca să poţi căra orice. Salonul poate fi folosit ca loc unde să dormi, să bei şi să joci cărţi cu "Dapper Dan". Dacă reuşeşti să găseşti aur, încearcă Assay Office. Ratele de schimb sunt bune (oricum nu prea mai ai alt loc în mijlocul deşertului pentru aţi schimba punga cu cărbune pe bani). Dacă eşti mai norocos şi poţi face vreo 100 de dolari, du-te la Livery Stable pentru un prieten de nădejde. Ai grijă în explorarea deşertului. Există şerpi cu clopoţei, bandiţi care îţi vor banii şi indieni care încearcă să îţi fure catârul (prietenul de nădejde).
Jocul te va pune în mai multe ipostaze, unele care sunt egale ca distracţie şi de bază (ceva de bază este ceva distractiv, spun eu). Jocul merge în timp real, iar tu trebuie să faci ceea ce ai face într-o expediţie reală: echipează-te bine, verifică-ţi proviziile des şi nu te panica atunci când dai de pericol. Până la urmă nu e asta trăsătura joculului care îl face aşa îndrăgit în primul rând?
Muzica MIDI şi cele câteva efecte sonore funcţionează doar dacă rulezi jocul în DosBox. Grafica nu este cea mai bună pe care o poţi vedea la un joc făcut în 1989, dar sigur nu te va deranja. Selectează grafica CGA sau MCGA la începutul jocului dacă nu vrei să fii hipnotizat şi poate să îţi răneşti ochii.